COMUNICAT DE PRESĂ Consiliul Judeţean Ilfov şi-a ales cei doi vicepreşedinţi În data de 28 octombrie s-a desfăşurat prima şedinţă a Consiliului Judeţean Ilfov din noua legislatură. Pe lângă alegerea membrilor comisiilor de specialitate, au fost aleşi şi cei doi vicepreşedinţi. Nominalizarea celor doi vicepreședinți a fost făcută de către președintele Consiliul Județean Ilfov, Hubert Petru Ștefan Thuma, iar cei prezenți și-au exprimat votul în mod secret. “Astăzi, am votat alături de consilierii județeni și am întregit echipa de [...]
În data de 25 octombrie 2020, 29 din cei 32 de consilieri județeni ai județului Ilfov au depus jurământul de învestire și au constituit noul Consiliu Județean pentru următorii patru ani. După constituirea noului Consiliu, a depus jurământul și noul președinte, Hubert Petru Ștefan Thuma. Ședința de constituire a fost deschisă de prefectul Daniel Zamfir, care a verificat validarea mandatelor obținute, iar ședința propriu-zisă, care a avut loc cu respectarea măsurilor dispuse de autorități pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, a [...]
20 august 2020 COMUNICAT DE PRESĂ Peste 8 milioane de lei, bani în plus pentru spitale Consiliul Județean Ilfov a aprobat în ședință o suplimentare de 8 433 434 lei, pentru Spitalul Județean Ilfov și Spitalul de Obstetrică Ginecologie Buftea, astfel: • Spitalul Județean Ilfov: 5 780 000 lei pentru lucrări de amenajare – zona administrativă, parcare, alei, iluminat, aparatură medicală (ecograf, electrocauter, echipamente extindere rețea fluide medicale) și pentru achiziția de materiale necesare în perioada în care spitalul funcționează [...]
19 august 2020 ANUNȚ DE PRESĂ Ședința Consiliului Județean Ilfov Se convoacă în ședință ordinară Consiliul Judeţean Ilfov pentru joi, 20 august 2020, la ora 14.00.  Ședința se va desfășura online, prin videoconferință. Ordinea de zi poate fi consultată accesând următorul link: http://cjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=59&Itemid=183&lang=ro
 17 august 2020 COMUNICAT DE PRESĂ Consiliere gratuită pentru atragerea de fonduri europene Un nou webinar din seria organizate de CJ Ilfov a avut loc azi, pe tema fondurilor europene. Remus Trandafir, manager de proiecte în cadrul CJ Ilfov:” Finanțările disponibile în acest an acoperă orice tip de investiție în orice domeniu. Este o oportunitate unică pentru oamenii care vor să își deschidă afaceri în București-Ilfov. Nu a mai fost un asemenea flux de programe de finanțare în ultimii doi ani. Consiliul Județean Ilfov are un [...]
Image not available

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia

Palatul Mogoșoaia

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

Obiectivele turistice îmbie la o pioasă recunoaştere a trecutului:

- Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia – se află la 14 km. depărtare de Bucureşti. Spaţiul românesc a fost înfrumuseţat cu acest monument istoric şi de arhitectură, arc peste timp din moştenirea lăsată poporului român de marele domnitor Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) care, a cumpărat moşia de la Mogoşoaia în anul 1681. Construcţia palatului a fost finalizată la 20 septembrie 1702. Acest minunat monument de arhitectură ce îmbină elementele autohtone cu arta italiană, se oglindeşte în apele liniştite ale lacului Mogoşoaia.

În parcul tematic Mini Europa de la Bruxelles – Belgia, printre monumentele cele mai de seamă ale statelor membre UE se găseşte şi macheta Palatului Mogoşoaia din judeţul Ilfov, singurul monument prin care România este reprezentată.

-  Mânăstirea Căldaruşani - la 40 de km de Bucureşti, situată în partea de vest a lacului Căldăruşani. Codrii Vlasiei înconjurau odinioară acest lăcaş unde se refugiau haiducii şi cei prigoniţi de soartă. În anul 1637, domnitorul Matei Basarab, a ridicat trei laturi de chilii, un zid de apărare şi un turn de strajă – clopotniţa de astăzi. Înfăţişarea actuală datează din anul 1915. În biserică se află Sfintele Moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi ale altor sfinţi, lemn din Sfânta Cruce, precum şi Icoana Maicii Domnului – făcătoare de minuni. În dreapta intrarii se află pivniţa, care păstrează bolţile originale iar deasupra ei se află vechea sală a tronului, astăzi Sala Tezaurului.

Mânăstirea deţine o colecţie muzeală de opere de artă veche şi picturi de Nicolae Grigorescu (care şi-a început aici activitatea de pictor de biserici), Gheorghe Tattarascu şi alţii.

-  Mânăstirea Cernica – la 25 km de Bucureşti. A fost construită în anul 1608, din lemn iar între anii 1964-1967 a fost refacută şi a primit forma pe care o are astăzi. În cimitirul mânăstirii şi-au găsit somnul cel veşnic: Mitropolitul Nifon, Banul Tudor Văcărescu, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Ţuculescu.

-  Mânăstirea Pasărea – la 29 de km de Bucureşti. Prima atestare datează din anul 1813 când stareţul Timotei de la Cernica a construit o biserică de lemn, darâmată la cutremurul din anul 1838. Biserica mare a fost construită de Sfântul Calinic pe când era stareţ la Cernica iar biserica din cimitir a fost construită în anul 1834. În cimitirul mânăstirii este îngropat G. D. Anghel, cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român şi care şi-a trăit aici ultimii ani ai vieţii. În biserică se află o raclă cu părţi din Sfintele Moaşte ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina şi Sfântului Mercurie.

-  Mânăstirea Snagov –la 40 de km de Bucureşti, ridicată pe un ostrov, în partea de nord a lacului Snagov. A fost ridicată pe locul unei străvechi aşezări dacice. Cea mai veche atestare a mânăstirii datează din perioada 1407-1418. Actuala biserica a fost refăcută din căramidă, în stil bizantin, între 1517-1521 de către domnitorul Neagoe Basarab, ulterior, în timpul lui Vlad Tepeş şi Mircea Ciobanul fiind supusă la unele modificări. Din vechiul complex arhitectonic se păstrează clopotniţa şi o parte din chilii. Domnitorul Vlad Ţepeş a construit acolo un pod, un turn de clopotniţă, o fântâna, un tunel de refugiu şi o închisoare pentru trădători şi răufăcători. În anul 1476, Vlad Ţepeş ucis în pădurea Baltenilor, a fost înmormântat la Snagov ( sub piatra tombală care se găseşte în faţa uşilor altarului). În anul 1694, la mânăstirea Snagov a început să funcţioneze tipografia adusă de Antim Ivireanul de la Bucureşti, aici tipărindu-se cărţi în limbile română, greacă, slavonă şi arabă.

- Mânăstirea Sămurcăşeşti – se află lângă râul cu acelaşi nume din localitatea Ciorogârla. A fost ridicată în anul 1808 de vornicul Constantin Sămurcaş şi soţia sa Zoe. În anul 1821, Tudor Vladimirescu a primit aici delegaţia boierilor condusă de Dinicu Golescu. În septembrie 1866, a trecut pe la mânăstire regele Carol I, înainte de plecare la Constantinopol. În anul 1869 lăcaşul a fost refăcut şi Gheorghe Tattarescu a pictat interioarele. Cutremurul din 1940 a deteriorat mult lăcaşul şi a avariat picturile, rămânând numai două icoane semnate de Tattarescu. Între anii 1944-1959 a fost din nou refăcută. În anul 1944, au fost depuse pntru scurtă vreme, osemintele domnitorului Cuza, în drum spre Curtea de Argeş, unde au fost mutate temporar de la Ruginoasa, de teama ocupaţiei ruseşti. 

În muzeul din incinta complexului mânăstiresc se află expuse: crucea în filigran care a aparţinut haiducului Iancu Jianu, crucea de lemn aurit încrustată cu pietre preţioase pe care a donat -o Tudor Vladimirescu, cele două icoane ale lui Tattarescu, o icoană lucrată din mărgele ce provine de la Ierusalim, o candelă cu însemnele Ţării Româneşti şi ale Moldovei dăruita de familia Ghiculeştilor. În cimitirul din spatele ansamblului, se află câteva morminte: al fiicei lui Ion Heliade Rădulescu, fostă stareţă a mânăstirii şi a ziaristului Alexandru Beldiman, fondatorul ziarului „Adevărul”.

În curtea mânăstirii se află un pin uriaş care dăinuie de mai bine de 300 de ani, declarat monument al naturii.

- Mânăstirea Ţiganeşti - situată la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Ploieşti. La început a fost un schit, apoi o biserică de lemn. În anul 1812, biserica de lemn a fost dărâmată şi a fost ridicată actuala biserică. Mânăstirea a fost pomenită în iulie 1870, întru-un act de vânzare-cumpărare şi donaţie. La început schitul era populat de călugări dar stareţul mânăstirii a stăruit ca pustnicii schitului Ţigăneşti să fie transferaţi la mânăstirea Căldaruşani, şi în locul lor să vină călugăriţele de la schitul Turbaţi (Snagov) şi schitul Maicilor (Bucureşti). Pictura bisericii a fost refăcută în anul 1929 de Gh. Belizarie în stil neobizantin şi restaurată de Gh. Trăsculescu (1983-1985).

- Mânăstirea Sf. Nicolae – Balamuci – este situată în partea estică a vechilor Codri ai Vlăsiei, în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiştea, pe o movilă de pământ din Lunca Ialomiţei. În anul 1627, Marele Vornic Jupân Papa Greceanu (1578-1632) care stăpânea aceste locuri, a zidit în locul unei vechi bisericuţe de lemn, o biserică de piatră, cu hramul Sf. Nicolae. Primul hrisov domnesc care menţionează lăcaşul datează din 15 aprilie 1631. Mânăstirea – părăsită odinioară – a fost refăcută. După anul 1991, aşezământul monahal şi-a reluat statutul de mânăstire de sine stătătoare. În afară de pictura murală din 1732 şi de catapeteasma din lemn sculptat, acoperită cu foiţă de aur, biserica mânăstirii mai adăposteşte şi o racla care conţine un fragment din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos şi părticele din moaştele unor sfinţi, precum Sf. Apostol Andrei, Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sf. Pantelimon.

- Biserica Sf. Nicolae a fostului Schit Balteni - la intrarea în satul cu acelaşi nume, din comuna Periş. Pădurea Cocioc, ce înconjoară parţial locul, este o reminiscenţă a vechilor Codrii ai Vlăsiei. Se pare că aici ar fi fost omorat, în ultimele luni ale anului 1476, domnitorul Vlad Ţepeş. Biserica Balteni a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea, pe locul unui schit mai vechi, ca urmare a unui vis pe care voievodul Radu Negru l-a avut înaintea unei lupte cu tătarii. Distrusă de năvălitori, biserica Schitului Balteni a fost refacută în anul 1626, de către vornicului Hrizea Coconu, stăpânul satului Balteni, în timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Pridvorul exterior înconjoară pe trei laturi pronaosul (un caz asemănător fiind la Tismana - judeţul Gorj). 

Obiceiuri folclorice„Sărbătoarea cucilor” – de la Brăneşti, face din aceasta localitate un interesant punct turistic. Participanţii la acest un fel de carnaval popular, mascaţi, sunt antrenaţi în diverse jocuri fie cu strigături ironice, fie cu povestiri comice, cu iz de vitejie. Se pare că este un obicei rămas moştenire din epoca romanilor. Într-o anumită zi a anului, sclavii, deghizaţi, aveau voie să îşi ironizeze stăpânii.

Strategia 2020-2030

Calendar evenimente

Martie 2024
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
26 27 28 29 1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Newsletter

Vizitatori

Vizite totale 161202